Alexia Ardereanu ar fi putut alege să se înscrie în masa largă de adolescenți aflați mereu în conflicte cu timpurile, vremurile, societatea. Dar, Alexia, a ales altfel. A ales să-și creeze în jurul ei o lume frumoasă, folosind pentru asta fiecare oportunitate ce i-a apărut în cale.

Poate pe lângă meritul familiei care a știut să o susțină dându-i în același timp libertatea de a-și face propriile alegeri, o contribuție au avut-o și dascălii și oamenii de bine pe care a avut ocazia să-i întâlnească înainte că ea însăși să-nvețe să-i caute.

Cum a început colaborarea cu Conacul Olarilor?

Alexia Ardereanu ar fi putut alege să se înscrie în masa largă de adolescenți aflați mereu în conflicte cu timpurile, vremurile, societatea. Dar, Alexia, a ales altfel. A ales să-și creeze în jurul ei o lume frumoasă, folosind pentru asta fiecare oportunitate ce i-a apărut în cale.

Poate pe lângă meritul familiei care a știut să o susțină dându-i în același timp libertatea de a-și face propriile alegeri, o contribuție au avut-o și dascălii și oamenii de bine pe care a avut ocazia să-i întâlnească înainte că ea însăși să-nvețe să-i caute.

Cum a început colaborarea cu Conacul Olarilor?

Am mers mai întâi la un atelier organizat la Conac pentru a simți “vibe-ul” locului și al oamenilor. În general înainte  de a începe orice colaborare caut să cunosc oamenii cu care voi lucra. Încerc să mă conectez cu ei pentru a vedea dacă putem lucra împreună. Așa s-a întâmplat și de această dată.

Și mi-a plăcut mult tot ce se întâmplă acolo, mi-au plăcut oamenii și energia lor. Așa am ajuns să mă ocup de crearea de conținut și distribuirea acestuia în paginile Conacului. Am libertate totală în a mă exprima, ceea ce mă face să mă simt foarte bine și motivată. Mă pot concentra pe emoțiile pe care vreau să le transmit. Testez, testez până când simt că obțin acel « ceva » pe care vreau să îl transmit oamenilor.

A fost un lucru care mi-a plăcut foarte mult. Conacul Olarilor reunește ceea ce înseamnă țara noastră, iar Mihai Olaru reușește să dea mai departe, să transmită celorlalți toate simbolurile astea.

La 17 ani deja se poate lăuda cu portofoliul de realizări

Am pornit la drum într-o agenție de marketing cu care am lucrat un an, iar ulterior din decembrie 2021 am devenit freelancer și am început să-mi iau propriile proiecte din Gorj și din afară, în mod independent.

Design interior, agricultură, fashion, horeca sunt câteva dintre domeniile pe care le-am abordat până acum. Esența tuturor colaborărilor a fost încrederea ce mi-a fost acordată, acea “mâna liberă” în a posta ce consider eu.

Și totuși … cum ai ajuns să creezi conținut la 15 ani?

Făceam parte dintr-un club de tineri și referitor la un eveniment în care era implicat clubul, am făcut o postare ce s-a viralizat. Era un îndemn pentru tineri și oameni în general să vină la vot. Așa am fost remarcată și mi s-a propus prima colaborare, pe care am și refuzat-o inițial de teamă.

Apoi m-am gândit să accept că tot îmi plac mie provocările și m-am ambiționat să reușesc. Îmi place să învăț, sunt autodidactă. Fiecare căzătură o văd ca pe o învățătură, așadar caut să învăț din greșeli și să devin o variantă mai bună a mea, zilnic.

De unde dorința de a “munci” la crearea de conținut de tip business, la vârsta adolescenței?

Toate colaborările fac cumva parte din mine, sunt legate de pasiunile mele. Sunt mega atrasă de tot ceea ce ține de tradițiile și obiceiurile românești, de țara noastră în general și de zona noastră în particular. Îmi plac tradițiile noastre cu ocazia diferitelor evenimente, mesele tradiționale și arta culinară românească.

De ce te-ai simți atrasă de tradiții la o vârstă a experimentării, a noului?

Pentru că fac parte din noi, e începutul nostru. Ține de identitatea noastră. Tot ce ține de tradiții mă trimite cu gândul la copilarile, la excursiile pe care le făceam cu părinții—de obicei în natură.

Deși sunt o fricoasă când e vorba despre înălțimi, am acceptat cu entuziasm propunerea de testa traseele de Via Ferrata, am încercat hiking-ul. Îmi place să experimentez câte un pic din toate, iar Conacul Olarilor mi-a dat ocazia de a mă regăsi în natură. Tot conținutul legat de natură, l-am realizat după ce am testat pe pielea mea fiecare senzație.

Mă regăsesc super mult în fotografie și realizând conținut vizual îmi încarc efectiv bateriile cu energie.

Fac și foarte mult voluntariat. Cred că prima mea activitate de implicare socială a fost când eram prin școala primară, când am ajuns la unul dintre centrele de zi pentru copii proveniți din familii cu probleme.

Am așteptat apoi cu nerăbdare să ajung la vârsta la care să mă pot înscrie ca voluntar în diverse asociații. Cum îmi place foarte mult să încerc lucruri noi, m-am înscris și la nivel local și național în tot felul de organizații, testând să văd unde mă regăsesc. 

Am făcut parte și din proiectul Târgu-Jiu Capitala Tineretului, unde mi-am adus aportul prin reușita identificării nevoilor și dorințelor tinerilor. Am avut sarcina de a implica tinerii și cred că am reușit.

Cum se împacă școala cu “meseria” de creator de conținut?

Am avut mare noroc cu profesorii mei care mă susțin în toate acțiunile mele creative, dar în general nu interferează în vreun fel activitatea școlară cu cea extra-curriculară. Sunt destul de echilibrate și-mi ies bine ambele.

Când ai timp să te distrezi așa cum fac tinerii de vârstă ta?

Depinde de prioritățile fiecăruia. Eu am avut parte de încrederea părinților mei și de libertate pentru a face ceea ce îmi place. Nu s-au împiedicat în orare prestabilite de ieșit în oraș, ci au preferat mai degrabă să știe ce fac în permanentă, nu să decidă cât și cum.  Eu știu că învăț pentru mine, că tot ceea ce fac e de fapt pentru binele meu. Îmi place să creez conținut. Mă distrez făcând asta, așa că nu îmi pun problema vreunui timp irosit.

Ce planuri ai?

Țînând cont de ceea ce fac în prezent, aș vrea să mă îndrept pe viitor către publicitate și marketing. De ajutor îmi e și experiența recent avută cu BCR. Am făcut parte vara asta dintr-un program al lor de internship.

Am fost la un eveniment în București, cu Capitala Tineretului și acolo am întâlnit reprezentanta BCR pe coordonarea comunicării. Am profitat de ocazie pentru a o aborda și ulterior mi-a propus să fac internship-ul despre care vorbesc.

Experiența asta m-a învățat foarte mult să lucrez în echipă. Networking-ul cu cei care fac asta în mod profesionist mi-a schimbat cumva perspectiva asupra vieții în general. Am rămas plăcut surprinsă de deschiderea cu care am fost primită eu și ideile mele.  Pe lângă asta, mi-ar plăcea să zbor, din dorința de a îmi înfrânge teama de înălțimi.

Dacă povestea Alexiei Ardereanu, te-a inspirat, zboară și tu spre meleagurile gorjenesti să ne cunoști mai bine. Poate peisajele fantastice, regăsirea în natură și integrarea în comunitatea frumoasă pe care o construim zi de zi la Conacul Olarilor te va ajuta și pe ține să îți întinzi aripile.